Dulce Maria

Design în turism

Profesor Coordonator: Studentă:

Steliana Cojocariu Paic Angela-Maria

Anul III, Grupa 520

– Bucureşti –

2010-2011

Design-ul joaca un rol destul de important în industria turismului. Este adevarat că turistul intră în contact cu un anumit stil de design atunci când intră într-un hotel, dar nu numai.

Atunci când vrem să achiziţionăm un produs turistic, fie că apelăm la o agenţie, fie că vom consulta site-ul unor agenţii de turism este inevitabil ca design-ul acestora să nu aibă un impact asupra noastră. În cazul site-urilor acestea trebuie să aibă un design simplu, dar cu mici ornamente de bun gust – precum un colaj de poze cu destinaţiile pe care le ofera, culori deschise care te relaxează – care ar putea atrage atentia clientului. Dacă site-ul tinde să fie prea incărcat şi structurat într-un mod complicat clientul v-a renunţa rapid la căutarea sa şi va căuta un alt site ce îl va ajuta să-şi găsească oferta dorită într-un mod rapid şi eficient.

De asemenea fie că sunt oameni cu venituri medii sau peste medie, toţi turiştii îşi doresc ca atunci când merg în vacanţă să se simtă relaxaţi şi de ce nu să aibă un ambient cu stil care să-i facă să se simtă ca la ei acasă. De aceea înainte de a pleca în vacanţă aceştia îşi aleg cu grijă hotelul în funcţie de bugetul şi preferinţele lor.

În această perioadă în care bugetul fiecărui client este mai redus, pe piaţă s-au dezvoltat variante ale hotelurilor design mai accesibile, dar fiind la fel de inovatoare în ceea ce priveşte acest concept.

Designul hotelier modern este răspunzător pentru decorarea mai îndrăzneaţă, mai colorată şi pentru creaţii mai deosebite. Probabil tendinţele actuale sunt cele mai diversificate, cuprinzând diferite stiluri, de o jovialitate extravagantă care ne dau libertatea de a asemui un hotel cu o cutie de bomboane – divers, încântător, capabil să satisfacă orice dorinţă. Designul hotelier presupune o combinaţie între elemente ale culturii proprii şi culturii căreia hotelul se adresează.

Lumini şi umbre

Pentru om, lumina este condiţia celor mai multe din activităţi. Ea creează senzaţia de spaţiu, evidenţiind volumele, iar părţile luminoase şi umbrele dezvăluie formele. Fără lumină, ochii nu pot percepe nici forma, nici spaţiul, nici culorile, nici mişcarea. Fără ea nu există percepţie vizuală. Numai prin lumină şi prin cele sapte culori ale sale, formele spaţiale sunt puse în valoare. Iar pentru simţurile umane, percepţia în cel mai înalt grad are loc când nu este nici prea multă lumină, nici prea întuneric. În acelaţi timp obiectele sunt percepute diferit în funcţie de natura sursei artificiale.

Luminatul incandescent exaltă roşul şi portocaliul, dar slăbeşte albastrul. Luminatul fluorescent se apropie, teoretic, de lumina albă, dar în comparaţie cu lumina de zi, el este mult prea slab. Luminatul ambientului depinde de felul cum cad, se reflectă sau se transmit razele luminoase. Umbrele apar în zonele unde lumina este mai slabă - ele măresc efectul de relief şi împreună cu elementele de perspectiva aeriană, sugerează mai bine tridimensionalitatea. Umbrele se pot clasifica în: proprii sau purtate. Umbrele proprii sunt situate pe obiectele expuse la lumină artficială sau naturală. Ele depind de forma obiectului, orientarea sa spaţială şi distanţa până la sursa luminoasă.

Umbrele purtate sunt proiectate de un corp asupra altuia sau de o parte a unui corp asupra altei părţi ale acestuia. Umbra purtată este un element impus de un obiect asupra altuia. Umbrele afecteaza valorile de stralucire ale obiectelor, claritatea culorilor acestora, cât şi relaţiile dintre ele. Astfel, în civilizaţia modernă, întrucât şi elementele psihologice influenţează percepţia frumosului, se impune studiul umbrelor în proiectarea de arhitectură, în design-ul ambiental

...